România, participant cheie la misiunea HERA de apărare planetară

România este unul dintre partenerii cheie în consorțiul căruia i-a fost acordat contractul, fiind responsabilă, alături de Portugalia, de proiectarea unui altimetru laser, instrument ce va oferi informații vitale pentru navigația autonomă a misiunii. În plus, România va dezvolta unitatea de procesare de imagini, sistemul de conexiuni și echipamentul electronic de testare, contribuind și la sistemul de ghidare, navigație și control (GNC).

„Misiunea HERA este un pas major în protecția planetei noastre, iar România va contribui decisiv la efortul global de apărare planetară”, a declarat Marius-Ioan Piso, Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA). „Prin expediția spre un sistem binar de asteroizi, precum și devierea experimentală a traseului unuia dintre aceștia și observarea atentă a rezultatului, explorarea spațială atinge un nou jalon în istoria omenirii”, a precizat Președintele ROSA.

Din România vor participa la misiune patru companii și un institut de cercetare. Astfel, GMV Innovating Solutions — Romania va realiza componenta de navigație bazată pe procesare de imagini din sistemul de ghidare, navigație și control (GNC) și FDIR (Fault Detection, Isolation and Recovery), destinat detectării, izolării și reparării erorilor. În plus, GMV este responsabilă de dezvoltarea și producția echipamentului de zbor destinat procesării de imagine  — unitatea de procesare de imagini. ATOS România prin ATOS Convergence Creators vizează realizarea de sisteme de testare ale satelitului la sol și o procesare de date primară. Sonovision Romania va fi responsabilă de sistemul de conexiuni. EFACEC Romania va produce și testa, atât pe partea de hardware, cât și software, un altimetru planetar (Planetary Altimeter – PALT).

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică - INOE 2000 va fi implicat în realizarea altimetrului, mai exact în proiectarea acestuia, testarea funcționalității optice a instrumentului, precum și realizarea echipamentelor de suport optic de la sol.

Președintele ROSA, Marius-Ioan Piso, a subliniat că „pentru România, această misiune reprezintă un progres important în dezvoltarea capacității industriei naționale de participare la misiunile spațiale deep-space”.

Contractul comercial a fost semnat astăzi de Franco Ongaro, Director pentru Tehnologie, Inginerie și Calitate al ESA și de Marco Fuchs, Directorul General al companiei spațiale OHB, contractor principal al consorțiului HERA. Semnarea contractului a avut loc la Centrul European de Operațiuni Spațiale (ESOC) din Germania al ESA, acesta urmând să devină și centrul de control al misiunii, la lansarea HERA în 2024.

Hera reprezintă contribuția Europeană la un efort internațional de apărare planetară, AIDA — Asteroid Impact & Deflection Assessment — în cadrul căruia colaborează oameni de știință din Europa și Statele Unite ale Americii. Proba DART, ce urmează a fi lansată în luna iulie a anului 2021, va lovi cel mai mic corp din perechea de asteroizi. Misiunea Hera a ESA va fi lansată mai târziu, pentru a investiga efectele acestui experiment la scară largă, astfel încât cunoștințele dobândite să poată fi folosite pentru a dezvolta o tehnică bine înțeleasă și repetabilă pentru devierea asteroizilor.

Proba spațială HERA, ce va avea aproximativ dimensiunile unui birou, va realiza și primele demonstrații experimentale a numeroase noi tehnologii, cum ar fi sistemul de navigare automată în jurul asteroidului — asemănătoare mașinilor cu pilot automat de pe Pământ — în timp ce va colecta date științifice importante, care îi vor ajuta pe oamenii de știință, precum și pe cei ce vor gândi viitoarele misiuni spațiale, să înțeleagă mai bine compoziția și structura asteroizilor.

Hera va lansa, pentru prima dată în spațiul cosmic îndepărtat, sateliți europeni CubeSats — mini-sateliți, construiți din module de 10cm. Aceștia vor studia asteroizii îndeaproape și vor folosi pentru prima dată o sondă radar pentru a investiga interiorul unui asteroid, instrumentul fiind o versiune îmbunătățită a sistemului radar care a fost folosit de ESA în misiunea Rosetta, ce a studiat o cometă.

Urmând a fi lansată în octombrie 2024, misiunea HERA va călători până la sistemul binar de asteroizi din apropierea Pământului— cunoscut sub numele de Didymos. Unul dintre corpurile cerești, de dimensiunea unui munte cu diametrul de 780 de metri, este orbitat de o lună cam de dimensiunea Marei Piramide din Giza, având diametrul de 160m. Aceasta a fost denumită oficial „Dimorphos”, în luna iunie 2020.

Oamenii de știință se așteaptă ca impactul cinetic al misiunii DART asupra lui Dimorphos să îi modifice orbita în jurul lui Didymos și să formeze un crater extins. Acest asteroid va deveni unic în istorie, fiind primul corp ceresc ale cărui orbită și caracteristici fizice au fost modificate intenționat prin intervenție umană. Hera va ajunge la sistemul Didymos la finalul lui 2026, pentru a studia sistemul pentru cel puțin șase luni.

Misiunea HERA va fi controlată de la Centrul European de Operațiuni Spațiale (ESOC) din Darmstadt, Germania, acolo unde se află și noul sediu al Programului de Siguranță și Securitate Spațială, din care face parte și Hera.

Contractul acoperă realizarea completă a satelitului Hera, integrarea și testarea acestuia, inclusiv a sistemului GNC. Alte contracte, pentru cei doi sateliți CubeSat, precum și pentru tehnologia necesară, sunt deja în desfășurare.

Contractul a fost acordat unui consorțiu condus de compania OHB System AG din Bremen. Dintre cele 17 State Membre ESA ce contribuie la misiunea HERA, Germaniei îi revine rolul principal. Italia, Belgia, Luxemburg, Portugalia, Cehia și România au de asemenea o contribuție semnificativă. Pe lângă acestea, la misiune își aduc contribuția și Austria, Danemarca, Franța, Ungaria, Olanda, Elveția, Finlanda, Polonia, Irlanda și Letonia, aceasta din urmă fiind stat asociat ESA.

Linkuri utile:

Misiunea HERA

Misiunea DART